Comuna Bunesti – Istorie si traditie
Atestare Istorica
In zona subcarpatica dintre Baile-Govora, Ocnele Mari si Horezu se afla COMUNA BUNESTI .
Cum se va fi numit aceasta localitate nu se stie, dar putem deduce ca ea dateaza inca dinaintea strabunilor nostri, daci, fiind una dintre asezarile anexe ale puternicului centru dacic Buridava, de la Cosota-Ocnita. In sprijinul acestei afirmatii vin o serie de descoperiri facute de-a lungul veacurilor in aceasta zona .
Cele mai vechi stiri despre satul Bunesti dateaza de pe vremea tatarilor, din jurul anului 1200, cand la Bunesti exista o cisla, cu sediul sub dealul Cornului.
E foarte posibil ca numele satului Bunesti sa fie mai vechi decat in atestarile documentare, dar primul document scris in care satul apare sub numele Bunesti dateaza de la 1500 si este un act de danie al lui Radu Voda cel Mare .
Pe langa alte acte de danie facute de voievozi , s-au inregistrat si acte de danie facute de preotii locului catre Episcopie.
In 1877 multi bunesteni au luat parte la razboiul de independenta.
Bunestenii au participat si la luptele duse in 1916 pentru apararea patriei si pentru reintregirea neamului. In cinstea celor 162 de bunesteni cazuti pe campul de lupta a fost ridicata troita de la cismeaua Titireciului, in anul 1923. Si in al doilea razboi mondial Bunestiul a platit un greu tribut de sange. Marturie stau monumentele eroilor din Bunesti si Teiusu.
Primul drum pietruit la Bunesti a existat inca de pe vremea romanilor. Acesta era drumul sarii, care, pornind de la Ocnele Mari trecea prin Teius , cobora prin Titireci si urcand pe dealul dintre Bunesti si Baile Govora merge spre creasta pana la Barlog , Pietrari si mai departe pana la Targu Jiu.
Dupa aparitia tatarilor drumul a fost parasit, creandu-se altul ce pornea de la Titireci, de-a lungul paraului Govora si se unea in dealul Pietrarilor cu drumul roman, asa cum se vede si astazi pe soseaua asfaltata Rm Valcea – Tg. Jiu. Pe acest drum a patruns si Carol Robert de Anjou spre Olt in urmarirea lui Basarab I care il astepta la Posada (langa Lovistea).
In 1866 se pietruia drumul Rm Valcea-Tg. Jiu, abia in 1966 ajungand sa se asfalteze, devenind drumul national 67, unul din principalele cai de comunicatie ale tarii care strabate comuna prin partea de sud .
Drumurile din cuprinsul satelor s-au inmultit odata cu dezvoltarea asezarilor. La inceput drumul de acces era o fasie ingusta de teren printre case, apoi au aparut uliti, care ulterior s-au transformat intr-o retea de drumuri pietruite, cu iesire la drumul principal.
In afara acestor drumuri pietruite mai exista o retea de poteci care faceau legatura intre catune, sate si comune, alegand calea cea mai scurta prin paduri, peste vai si dealuri. Asemenea poteci existau intre Bunesti si Ocnele-Mari, intre Bunesti si Baile Govora, intre Bunesti si Pausesti Maglasi, Zmeurat, Stoenesti.
Pana in 1881 satele care astazi formeaza comuna Bunesti nu erau legate administrativ intre ele. Lunca, Teiusul si Titireciul erau comune separate, iar Bunesti apartinea comunei Govora.
Cu ocazia organizarii administrativ-teritoriale din anul 1881, satul Lunca a trecut la Ocnele Mari, iar Bunestiul s-a despartit de Govora, devenind comuna independenta.
La impartirea administrativa din 1926, comuna Bunesti era alcatuita din 4 sate componente: Bunesti, Firesti, Teius si Titireciu, acesta din urma reprezentand resedinta comunei. In 1944 comuna Bunesti facea parte din Plasa Ramnicu Valcea, cu aceleasi sate componente, dar resedinta a devenit satul Bunesti.
De-a lungul timpului populatia s-a diversificat, fostul satuc de odinioara, cu casute risipite pe dealuri, devenind azi una dintre cele mai infloritoare comune din aceasta parte a judetului.
Astazi Comuna Bunesti este formata din 6 sate: Bunesti, Titireci, Firesti, Rapanesti, Teiusu, Coasta Mare si se intinde pe o suprafata de 2250 ha, avand aproximativ 2700 locuitori.
Centrul civic al comunei se afla in satul Bunesti, aflat la 22 km sud-est de resedinta de judet Rm.Valcea, 6 km la nord de orasul Baile Govora si la 20 km sud-vest de orasul Horezu.
Date demografice
Intre anii 1900-1916 Comuna Bunesti avea circa 500 gospodarii si aproximativ 1200 locuitori; intre anii 1919-1944 erau 650 gospodarii si aproximativ 1600 locuitori; intre 1947-1978 numarul ajunsese la circa 1150 gospodarii si aproximativ 3350 locuitori.
In prezent Comuna Bunesti cu cele 6 sate aflate in componenta sa, Bunesti, Coasta Mare, Teiusu, Rapanesti, Firesti, Titireci , se intinde pe o suprafata de 2272 ha si are aproximativ 2700 locuitori.
Viata economica
Evolutia vietii socal-economice a comunei Bunesti a fost legata mult timp de doua ramuri importante ale agriculturii: pomicultura si cresterea vitelor.
Odinioara fructele de baza de aici-mere, pere, prune, precum si tuica erau transportate cu carutele in judetele de campie unde erau schimbate pe cereale.
Ulterior cultivarea capsunilor a cunoscut o rapida si mare extindere. O dovada graitoare a priceperii si harniciei bunestenilor, precum si a deosebitelor rezultate in dezvoltarea acestei culturi este faptul ca la 21 mai 1970 a avut loc aici, pentru prima data pe tara Sarbatoarea Capsunului, la care au participat locuitorii comunei, autoritatile judetene, invitati din alte comune si producatori de capsuni din alte zone, motiv pentru care s-a organizat si expozitie cu vanzare. Din anul premierei aceasta sarbatoare a devenit traditionala la Bunesti , oferind prilej de petrecere si stimulent de intrecere intre producatori.
In prezent pe teritoriul localitatii Bunesti sunt organizate si isi desfasoara activitatea 11 agenti economici .
Clima
Asezata in regiune de dealuri si inconjurata de paduri , comuna Bunesti este aparata de furia vanturilor de iarna, astfel incat clima este asemanatoare celei continentale, cu iernile nu prea geroase, cu verile racoroase, cu ploi frecvente si multe zile insorite.
Cea mai scazuta temperatura nu a depasit -29º de obicei in luna ianuarie, iar cea mai ridicata temperature este in luna iulie, fara sa fi depasit + 39º .
Datorita asezarii geografice variabile, a altitudinii ce variaza intre 300 si 700m, comuna are un climat subalpin, favorabil suferinzilor de boli ulceroase si alte afectiuni gastrice si respiratorii.
Aici toamna este bogata si frumoasa: diferite specii de pomi fructiferi acopera dealurile, iar padurile inconjuratoare imbraca un vesmant policrom.
Vanturile de vara sunt cele de sud, calde si umede, purtatoare de ploi, care alterneaza uneori cu cele de vest, aducatoare de seceta si valuri de caldura .
Date geografice
COMUNA BUNESTI se afla situata la 20 km vest de municipiul Ramnicu-Valcea, in marele bazin pomicol al depresiunii subcarpatice, pe DN 67, ce leaga Rm. Valcea de Tg. Jiu.
Comuna se afla la intersectia paralelei 45.05’ latitudine nordica si 24.16’ longitudine vestica, meridian Greenwich.
Se margineste la est cu Ocnele Mari, la nord cu padurea satului ce o desparte de comuna Pausesti Maglasi si cu satul Zmeuret, la vest cu comuna Stoenesti de care este despartita prin masivul impadurit Dealul Mircii, iar la sud cu alte culmi impadurite, dincolo de care se afla statiunea balneo–climaterica Govora si comuna Mihaesti
Din documentele scrise care dateaza de la 1500 reiese ca denumirea comunei Bunesti provine de la primul locuitor al acestor meleaguri pe nume Bucur Bunea.
Facand parte din regiunea dealurilor din sudul Carpatilor Meridionali, cu depresiuni slab cutanate ce coboara spre sud, catre Podisul Getic, zona comunei Bunesti nu poate fi socotita decat ca un teritoriu prin excelenta de deal.
Incepand din est catre nord, printre dealurile principale ce inconjoara comuna avem dealul Stanei unde au existat si exista inca stane de oi.
In apropiere se afla dealul Comorilor, unde se spune ca strabunii isi ascundeau banii si obiectele de prêt, cand erau nevoiti sa fuga din calea turcilor.
Spre nord se afla dealul Eforiei, dupa care se ridica impunator dealul Cornului, cu varful sau de 700 m altitudine.
Urmand creasta dealurilor spre nord, lasam in urma curatura Radului Mielcii si creasta poienii lui Moaca pentru a urca pe piscul Ferigilor. De aici trecem coama padurii Mierla de deasupra Izvoarelor, urcam dealul Rosca din capul Ponorului, trecem mestecanisul de la Suvara si coboram spre sud, pe cracul Nici, pana in valea Soaselui.
Din imediata apropiere a rapii Zanelor, hotarul urca spre vest, catre calea Magurii pana in dealul Turturelelor, care formeaza triunghiul Bunesti-Zmeurat-Stoenesti .
Dinspre sud trecem prin capul Curaturilor, capul Mocsei si ajungem pe creasta dealului Mircii cu minunatul plai Poiana Frumoasa, care nu-si dezminte numele, caci privind din acest varf de plai ti se ofera privelisti ca de basm, pe care nu le poti vedea oriunde.
Spre vest terenul coboara in panta dulce, acoperit de pomi fructiferi pana in marginea de est a satului Stoenesti, iar spre est prin perdeaua de ceata ce pluteste in diminetile de vara peste sat se vad ca-ntr-o pictura casutele albe si covorul de un verde pur al gradinilor.
Hidrografie
Hidrologic, zona comunei Bunesti este strabatuta de doua paraie: paraul Govora si paraul Bunesti, ambele cu debit mic de apa.
Apa sarata cu o concentratie foarte mare izvoraste dintr-un perete de argila si se uneste cu paraul de apa dulce si formeaza impreuna Paraul Sarat ce se varsa in paraul Govora. Valea formata de acest parau se numeste Valea Saraturii.
Resurse naturale
In subsolul acestui minunat pamant romanesc stau ascunse adevarate comori ale naturii. Este vorba de izvorul de apa sarata de la Teiusu, apa iodata de la Gatejesti care se trage din subsolul bunestean.
Apele minerale din Bunesti dateaza din timpuri indepartate si au fost descoperite de vitele satului.
In anul 1956 o echipa de cercetatori ai Institutului Balneologic din Bucuresti au studiat mai multe izvoare de ape minerale ivite la Bunesti si au inscris izvorul nr. 1 Puturoasa si izvorul nr 2 La Ratoi in randul izvoarelor de ape minerale din cuprinsul tarii.
Izvorul nr. 1 Puturoasa, prin compozitia chimica a apei este caracterizata ca apa sulfuroasa, sulfatata, bicarbonica, calcica, sodica, magneziana.
Este indicata in afectiunile tractului digestiv–gastrite acide si dispepsii hiperstenice, constipatii obisnuite, hepatite cronice, colecistite simple sau litiazice, sechele dupa colecistectomii, diabet zaharat simpl, stari alergice, dermatoze cronice.
Apele Izvorului nr. 2 sunt indicate in special in curele de diureza, litiaze acide sau alcaline, infectii urinare, in afectiuni hepato-biliare, hepatite cronice, colecistite simple sau litiazice, stari alergice, dermatoze.
Izvorul de apa sarata de la Teius curge fara intrerupere din timpuri stravechi, constituind singura sursa de sare si saramura a bunicilor si strabunicilor nostri, care veneau de la mari departari pentru a lua saramura cu calul sau cu desagii la spinare.
Vegetatie si fauna
Comuna Bunesti, ca orice localitate premontana bogata in pasuni si fanete, n-a dus lipsa de animale mari si mici. Bovinele de aici sunt de rasa romaneasca bruna, sura si marunta, caii sunt ca cei de munte, mici.
Aici se mentine o veche traditie pastorala, pastrata din mosi-stramosi. Pastorii din Bunesti, numiti in aceasta zona ungureni n-au avut niciodata muntii lor, lundu-i cu arenda. Turmele de oi au fost tinute in stane care au existat din toate timpurile si mai exista si astazi.
Deoarece pastoritul a constituit una din preocuparile de baza ale locuitorilor, prelucrarea lanii se inscrie printre indeletnicirile cele mai importante.
Una dintre stravechile indeletniciri, pastrata de la daci este apicultura.
In aceasta zona exista aproximativ 1500 de plante. Printre speciile descoperite pentru prima data in tara noastra, la Bunesti exista Moenchia motica si Arthemis macranta. Dintre raritatile ce se gasesc la Bunesti amintim Galium uliginosum si Centaurea iberica, Artemisia austriaca si Artemisia maritima.
Din randul florilor comune amintim garofita, albastrelele, clopoteii, macul rosu, papucul doamnei, sanziana galbena, rodul pamantului, ghiocelul, romanita de munte, brandusa galbena.
In ceea ce priveste intinsele paduri de pe dealurile ce inconjoara comuna, acestea sunt dominate pe culmi de fag si stejar, iar mai jos se intinde ulmul, platinul, jugastrul si carpenul. Pe plaiurile dinspre paduri creste mesteacanul alb, cornul alunul. Pe ternurile expuse surparii s-au plantat salcami, iar la baza satului creste arinul, salcia, plopul alb, plopul tremurator.
Vegetatia abundenta, configuratia dealurilor impadurite si a muntilor din apropiere au oferit un adapost minunat pentru un numar mare de animale salbatice, de la urs, mistret, la lup, vulpe, caprioara, iepure si veverita.
Pasarile care se acomodeaza destul de bine in padurile de pe inaltimile Bunestiului sunt corbul si uliul, iar in fanetele de pe campiile dintre paduri traiesc prepelita si potarnichea.
In zilele de vara ne rasfata cu glasul lor cucul si privighetoarea, sturzul cantator, mierla, pitulicea, pitigoiul.
Folclor
Folclorul fiecarui tinut este oglinda bogatiei sale sufletesti, a sentimentelor sale, a gandurilor, a trecutului si prezentului sau. La Bunesti invatatorii, profesorii si multi alti locuitori nu au pierdut nici o ocazie de a stange si folosi aceasta comoara inestimabila mostenita de la strabuni.
Astfel se explica participarea bunestenilor la nenumarate concursuri de unde s-au intors cu premii pentru costumele nationale ineditete, dansul si cantecul specific.
Veche vatra folclorica, comuna Bunesti a cunoscut de-a lungul timpului o serie de rapsozi vocali si instrumentisti talentati, care au reusit sa transmita generatiilor urmatoare o buna parte din comoara folclorului local.
O contributie de seama la progresul vietii culturale in comuna Bunesti au avut si cele doua camine culturale, in cadrul carora se desfasura o rodnica activitate artistica .
La caminul cultural central functiona un cinematograf cu 400 locuri si o biblioteca cu circa 6000 volume.
In cadrul caminului cultural isi desfasurau activitatea doua brigazi artistice, o echipa de dansuri populare compusa din 12 perechi,doua echipe de teatru si doua grupuri vocale, unul barbatesc si unul feminin, tarafuri de muzica populara. Tot aici se organizau si expozitii de artizanat si cusaturi nationale.
Portul popular
Raportat la gradul de cultura si civilizatie, bunestenii se inscriu printre realizatorii de seama ai artei populare romanesti, reusind sa obtina adevarate valori artistice in diferite domenii, dar mai ales in cusaturile cu acul, alesaturi, tesutul la razboi, ornamente in lemn, imbinand armonios utilul cu placutul.
In 1973 a luat fiinta o sectie de artizanat, frumoasele ii si obiecte fiind expune intr-o sala a caminului cultural, care trezeau vizitatorilor admiratia pentru frumusetea, gingasia si varietatea lor.
Elementele vechiului port popular al bunestenilor il facea asemanator cu acela al dacilor: caciula, camasa si izmenele din canepa, braul si betele, inlocuite mai tarziu cu chimirul.
Costumul femeiesc era compus din camasa, cusuta uneori din doua bucati, una pana la brau cu rauri si alesaturi si alta de la brau in jos peste care veneau doua zavelci, in fata si in spate, stanse cu bete peste mijloc. Pe cap purtau carpa de borangic, iar in picioare opinci cu ciorapi sau obiele din lana. In zilele de sarbatoare zavelcile erau inlocuite cu oregul, iar carpa cu marama.
Trecerea anilor, evolutia tehnica au influentat si portul popular, imbracamintea ajungand sa marcheze deosebirile de clasa sociala.
Astazi insa, mai mult ca oriunde in alta parte in zilele de sarbatoare ai sa gasesti cele mai autentice costume nationale, o imbinare armonioasa a utilului cu frumosul, gustul si maiestria executiei, simplitatea plina de eleganta si varietatea de modele si culori.
Viata spirituala
Din cercetarile facute rezulta ca in catunul Petresti, in jurul anului 1275 exista o biserica in punctul numit “ Crucea de Piatra”. O biserica din catunul Petresti numita “Din dealul lui Pistol“ a fost cladita in 1779, in timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti. Si in catunul Valcani exista o biserica veche, numita “Biserica din Dealul Mircii“. Printre locuitori mai dainuieste o veche legenda potrivit careia Mircea cel Batran, trecand prin aceasta vale frumoasa, cu dealuri de-o parte si de alta acoperite cu paduri a pornit construirea unei manastiri, dar materialele erau greu de urcat si apa era departe, ca urmare s-a construit o bisericuta mica, ca un schit. Dar dupa aparitia acestei bisericute, masivul pe care a fost ridicata s-a numit “Dealul Mircii”, asa cum figureaza si astazi in harti, anterior fiind denumit “La Arie“ .
In anul 1904 un grup de locuitori impreuna cu preotul hotarasc inceperea lucrarilor pentru zidirea unei biserici mai mari, in centrul satului. In 1910 biserica era pictata si imprejmuita cu un zid de piatra care se vede si astazi.
Astazi, in centrul satului Bunesti se afla Biserica cu Hramul “Nasterea Maicii Domnului“ unde in 10 iunie 2012 a avut loc slujba arhiereasca sub indrumarea Preasfintitului Parinte Emilian Lovisteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Ramnicului.
De asemenea ne mandrim cu doua biserici monumet istoric. In satul Titireci este Biserica cu Hramul “ SF Petru si Pavel “, iar in satul Teiusu Biserica cu Hramul “SF Nicolae“.
Invatamant
Pana la reforma lui Alexandru-Ioan Cuza din 1864 prin care se introduce invatamantul obligatoriu, stiutorii de carte din Bunesti erau putini.
Prima scoala din Bunesti a luat fiinta intre anii 1825-1830 intr-o casa, unde a functionat pana in anul 1845, cand s-a mutat la Teius. In anul 1860 scoala din Teius s-a mutat la Ocnele Mari, iar locuitorii din Bunesti au fost nevoiti sa-si faca scoala proprie, care s-a construit pe locul unde se afla astazi curtea bisericii centrale a satului.
In anul 1910 se construieste scoala din Bunesti, la inceput cu doua sali de clasa, la care mai tarziu se adauga inca doua, inclusiv cancelaria si sala pentru materiale didactice, unde invata copiii satelor Bunesti si Titireci.
In anul 1978 a inceput construirea unei scoli noi, cu zece sali de clasa, laboratoare si ateliere.
Prin dedicatia dascalilor a crescut setea de invatatura a copiilor bunesteni, astfel ca de la 64 de elevi inscrisi in 1916, in anul scolar 1978-1979 s-a ajuns la 383.
Cadrele didactice din Bunesti si-au vazut rezultatele muncii prin cei peste 120 de absolventi de invatamant secundar si universitar, inregistrati in anul 1979 printre care invatatori, profesori, ingineri, ofiteri, juristi, dar si foarte multi absolventi ai scolii de subingineri, ai scolii postliceale de asistenti medicali, ai scolii de maistri, ai scolilor industriale.
Astazi Comuna Bunesti are o scoala renovata, dotata cu calculatoare, grupuri sanitare noi si incalzire cu centrala proprie.
Prescolarii desfasoara activitati educative in cadrul celor doua gradinite din comuna.
In fiecare an, in prima saptamana din iunie, Scoala Gimnaziala Bunesti este gazda concursului de matematica “Micul Gauss” la care au posibilitatea sa se inscrie elevi din toata tara.
De asemenea numele Scolii din Bunesti este asociat cu numeroase proiecte in care sunt implicati elevii si cadrele didactice de aici. Amintim Proiectul Multilateral Comenius DEPTH la care Scoala Bunesti este partenera alaturi de unitati scolare din Italia, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Slovenia, Lituania, Turcia. In octombrie 2012 a avut loc prima mobilitate in Turcia, in ianuarie 2013 avand loc a doua mobilitate in Portugalia. Proiectul subliniaza ideea ca opt tari, aparent diferite pot crea imaginea de familie, de unitate prin apelarea la cuvintele magice “pace”, “toleranta”, “fericire” .
Elevii scolii participa la diverse evenimente, organizeaza serbari, si invata sa protejeze mediul, sa acorde importanta cuvenita apei, pamantului, plantelor.